An official website of the OECD.
Created by the Public Governance Directorate
This website was created by the OECD Observatory of Public Sector Innovation
(OPSI)
and
Observatory of Civic Space,
both within the Public Governance Directorate
(GOV).
How to validate authenticity
Validation that this is an official OECD website can be found on the
Civic Space page
of the corporate OECD website.
(1) Susținerea de măsuri de facilitare a înțelegerii și cunoașterii sectorului ONG în diverse zone ale funcționarilor publici, inclusiv în zone de control și justiție (magistrați). Simpla existența în structurile administrației a persoanelor responsabile de relația cu societatea civilă nu este suficientă atâta timp cât rolul acestora se limitează de multe ori la soluționarea cererilor de informații, ca responsabilitate plasată “între altele”.
(2) Creștere încredere – transparență la nivel de procese și date aduse în spațiul public, simplificare, recunoaștere, susținere/consolidare modele de intervenție ce și-au dovedit eficiența/necesitatea, rezultate din eforturile organizațiilor neguvernamentale.
(3) Pentru a recâștiga încrederea organizațiilor LGBTI, Guvernul trebuie să:
a. faciliteze adoptarea unei legi care să protejeze ca egali în drepturi și demnitate cuplurile de același sex, și care să ofere protecție și recunoaștere copiilor acestora.
b. asigure recunoașterea demnă a identității de gen, bazată pe autodeterminare.
c. asigure protecția persoanelor LGBTI în fața infracțiunilor motivate de ură și a discursului instigator la ură. Până astăzi, nicio asemenea infracțiune nu a fost sancționată la nivel național - deși există două decizii CEDO pe subiect, zecile de plângeri depuse de ACCEPT rămân fără răspuns.
d. asigure dreptul la sănătate al persoanelor transgender și al persoanelor care trăiesc cu HIV.
e. asigure acces egal la educație pentru minorii și tinerii LGBTI.
f. protecția tinerilor și minorilor LGBTI de violența în familie.
(2) În materia implementării hotărârilor CEDO, un element esențial al statului de drept, România avansează extrem de lent și cu o implicare minoră spre inexistentă a ministerelor. În prezent, cele trei decizii în implementare nu beneficiază de un sprijin explicit din partea Guvernului, ba din contră. Absența unor măsuri concrete a dus la criticarea situației prin Comitetul de Miniștri al COE, care analizează toate spețele în monitorizare susținută. O soluție imediată este participarea autorităților la un Grup de Lucru permanent pentru implementarea hotărârilor CEDO, pe care ACCEPT în organizează sub patronajul Avocatului Poporului, în parteneriat cu Parchetul General de pe lângă ICCJ. Acest grup va fi deschis tuturor autorităților de resort, pentru a facilita un dialog care ar fi trebuit să aibă loc la nivelul Guvernului, facilitat de MAE. ACCEPT preia, practic, rolul Guvernului în a mobiliza executarea hotărârilor CEDO.
(1) Asociația ACCEPT este de 25 de ani un partener deschis al autorităților, care își propune să realizeze un transfer de expertiză și să convingă autoritățile că tratamentul nediscriminatoriu al persoanelor LGBTI este esențial într-o societate democratică. ACCEPT a apelat în acest răstimp la toate mijloacele autori (formare profesională, campanii de informare, litigare strategică, întâlniri directe, petiții, mese rotunde). În acest moment istoric, Guvernul României continuă să refuze consultarea proactivă cu organizații LGBTI, dar și să ia măsuri pentru respectarea și implementarea hotărârilor instanțelor europene în contextul Românesc. Notabil, cauza Coman rămâne neimplementată, întrucât legislația privind libera circulație nu consideră soții de același sex soți și impune condiții suplimentare soțului dintr-o țară terță fată de un soț heterosexual. Cauzele aceasta sunt în prezent analizate de CEDO.
» Guvernul se poate asigura că instituțiile pe care le coordonează, dar și el, asigură transparența și răspunsurile, real, nu doar ca obligație legală, asta când sunt furnizate răspunsurile) mizând pe faptul că puțini (doar cei cu resurse și care au o miză importantă) vor reclama în instanță, de exemplu, încălcări ale legilor privind accesul la informații publice și al transparenței.
» Cetățeanul ar trebui să găsească pe paginile instituțiilor publice informațiile utile, nu să bâjbâie, să sune în multe locuri (cel mai adesea nu li se răspunde la telefon).
» Instituțiile statului ar putea să aplice și comunicarea în dublu sens, nu să comunice doar ce au de comunicat și atât, deoarece societatea în care trăim este la alt nivel, iar fondurile pentru transformare digitală sunt cuprinse in PNRR, în mare parte, deja.
» Cooptarea în funcții de decidenți, a oamenilor cu expertiză reală pentru că, degeaba se transmit solicitări, informații, input, expertiză către aceste instituții, dacă, pe partea cealaltă, decidenții nu cunosc domeniul, nu știu, nu pot și adesea, nu vor, pentru că nu consideră important (tocmai pentru că mulți nu dețin priceperea necesară). Astfel, oamenii ajung să aibă convingerea că nu îi asculă nimeni, că sunt plimbați pe drumuri, că dacă nu au ”o pilă”, nu îi ascultă cineva, cu atât mai putin să le rezolve problema.
» Noi, ONG-urilele arătăm, pe lege, ce drepturi au, dar, când merg să își ceară drepturile, ajung in situația de a fi ignorați (se mai rezolvă ceva atunci când reprezentații autorităților realizează că omul din fața lor chiar știe ce vorbește, cunoaște legea etc..., dar, cetățeanul nu se poate pricepe la toate). Dacă, să spunem, situația de mai sus, se înregistrează la nivelul a 30% din instituții, atunci efectul este generalizat.
Un prim pas, dinspre Guvern, poate fi aplicarea consistentă a principiului transparență-din-oficiu cu privire la informațiile pe care le deține despre diverse entități publice. Publicarea pro-activă, din oficiu, a datelor deținute va duce la creșterea încrederii.
Seriozitate, predictibilitate, corectitudine. Acestea sunt elementele care ar trebui să definească relația dintre cele două părți pe termen lung, pentru a crește încrederea în instituțiile statului pe de o parte, dar și în reprezentanții societății civile.
I think both parties would contribute to increasing the trust level by budgeting professional facilitators to run their consultations. When either of them try to start a conversation with the other party, they go in with certain objectives but they have little trust in the process of having a constructive conversation with the other party and they often do not listen to each other. As such, hiring professional and skilled facilitators would help them open up about their objectives and help them listen to all voices involved. The time commitment is larger as well, so budgeting adequate time for proper discussions is also key to building trust.
Pasul către guvernare deschisă în sensul în care cetățenii devind centrul intereselor atât din parte guvernanților cât și din partea societății civile, participarea comună pentru satisfacerea interesului gerenal în favoarea oamenilor.