An official website of the OECD.
Created by the Public Governance Directorate
This website was created by the OECD Observatory of Public Sector Innovation
(OPSI)
and
Observatory of Civic Space,
both within the Public Governance Directorate
(GOV).
How to validate authenticity
Validation that this is an official OECD website can be found on the
Civic Space page
of the corporate OECD website.
(1) Coordonarea și imbunătățirea mecanismelor susținere și/sau de finanțare publică având ONG ca principali recipienți, dincolo de asigurarea accesului la informații și date: reconsiderarea cofinanțării (L350); extinderea/multiplicării finanțării multi-anuale în domenii cheie de intervenție ale ONG (eficiența unor finanțări punctuale este limitată, având în vedere durata proceselor de selecție/contractare=> perioade de implementare de câteva luni până la finalul anului fiscal); considerarea de mecanisme de cofinanțare pentru programe cu finanțare nerambursabilă externe; încurajarea asocierii/membership-ului în organizații de ex. deductibilitate cotizații; includerea ONG ca beneficiari în programele/măsurile de sprijin promovate de Guvern – de cele mai multe ori, luarea în calcul a ONG a presupus eforturi consistente de “convingere” a autorității privind specificul ONG sau necesitatea adaptării diverselor măsuri pentru a evita excluderea acestora;
consolidarea mecanismelor de finanțare a furnizării de servicii (sociale, educaționale, etc) la nivel comunitar – analize de nevoi realiste și considerare a costurilor reale de deservire a beneficiarilor.
(2) În prezent, nu există niciun document strategic care să adreseze nevoile de prevenire HIV/SIDA în România, în timp ce un draft există neadoptat și propus de societatea civilă din 2018. Absența acestui document care să reflecte o viziune strategică a guvernului conduce la o continuă creștere a numărului de cazuri, marcate mai ales de diagnostice târzii în populații tinere care mor inclusiv fără să fi avut vreodată acces la tratament. Prin faptul că nu mai există o Comisiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA şi implicit nici o Strategie naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA, statul român îşi încalcă obligaţiile pozitive de a lua măsuri de ocrotire a sănătăţii publice, de a lua măsuri de protecţie a sănătăţii fizice si mentale a persoanei şi chiar de a lua măsurile necesare pentru a garanta dreptul la viată şi integritate fizică în cazul persoanelor care trăiesc cu HIV.
(1) La data de 30 august 2021 executivul a adoptat o Ordonanţă de Guvern prin intermediul căreia a abrogate art.4 din Legea nr.584 din 29 octombrie 2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările şi completările ulterioare. Acest articol prevedea constituirea Comisiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA, care era necesară în vederea aprobării Strategiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA. Comisia desființată are în lege un rol important, care asigură organizațiilor societății civile o cooperare directă cu autoritățile din sănătate dar și alte autorități guvernamentale, scopul ei fiind acela de a elabora politici publice în vederea prevenirii transmiterii HIV în rândul populațiilor cheie și pentru a facilita testarea și tratamentul în rândul acestora.
» Răspunsul este furnizat deja la primele două întrebări, iar acestora le mai adăugăm o propunere:
» ONG-urile, pentru proiectele realizate, întocmesc Rapoarte, ceea ce reprezintă baze de date solide. Autoritățile pot utiliza, ca input, aceste rapoarte (să le solicite și să le ia in calcul, real). În baza lor pot identifica problemele majore, dar și potențiale soluții atunci când proiectează o politică publică într-un anumit domeniu. Decizia poate avea și componenta participativă, chiar dacă, uneori poate întârzia procesul, însă beneficiile (de reprezentativitate, relevanță, utilitate, măsurabilitate etc) sunt mai importante.
Aplicarea legii privind transparența decizională (legea 52/2002) este deficitară și în cele mai multe dintre cazuri se rezumă cel mult la bifarea unei condiții. Rareori instituțiile publice folosesc acest instrument cu bună-credință, în scopul de a obține cu adevărat o implicare a celor interesați. Este parțial o problemă de cadru legislativ (a se vedea și discuția de la primul punct), și parțial o problemă de implementare.
La implementare, nu este vorba neapărat de lipsa instrumentelor (există ghiduri, platforme, aplicații etc.), ci de lipsa voinței. Este nevoie de o schimbare substanțială de cultură organizațională în administrație și în politică.
Schimbarea de cultură organizațională poate să vină atât prin educare, cât și prin practică. Voi da în comentarii câteva exemple concrete.
Pentru educare, este necesară revizuirea programei de formare inițială și formare continuă al funcționarilor, prin includerea unor elemente concrete privind avantajele implicării cetățenilor în procesul decizional, și modul în care poate fi făcut acest lucru. Trebuie implicată direct Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Sugestie: refacerea portalului consultare.gov.ro, la un nivel mai ambițios, astfel încât să contribuie în mod real la creșterea gradului de implicare a cetățenilor în luarea deciziilor.
Guvernul a creat portalul consultare.gov.ro, care ar trebui să includă propunerile de acte normative ale ministerelor. În realitate, portalul este puțin utilizat, pentru că îi lipsesc o serie de funcționalități de bază: nu toate ministerele și agențiile îl folosesc în mod curent; nu există posibilități de căutare după domenii și instituții; nu are facilități de tip alerte; nu există posibilitatea de a formula opinii online; nu se conectează automat cu sistemul intern de avizare a actelor normative
Ideea în sine este valoroasă și nu trebuie abandonată, ci trebuie găsite metode pentru a îmbunătăți implementarea. Un exemplu bun este portalul similar din Republica Moldova, particip.gov.md. Este necesară și introducerea unor norme care să stimuleze/oblig ministerele să folosească în mod real portalul.
Sugestie: introducerea Bugetelor pentru Cetățeni
Bugetele publice sunt realizate pe baza structurii economice și funcționale a administrației publice și folosite ca atare în contabilitatea instituțiilor publice. Aceeași formă este prezentată și publicului.
Chiar și atunci când proiectul de buget este prezentat public în timp util pentru dezbatere, formatul documentului este foarte greu de înțeles pentru publicul larg, chiar și pentru cetățenii cu un nivel ridicat de educație, dar care nu sunt experți în domeniu. Acest lucru reprezintă un obstacol major în calea unei participări reale a cetățenilor la deciziile privind alocările bugetare.
Introducerea bugetelor pentru cetățeni (BpC), adică forme narative care descriu bugetul într-un limbaj accesibil publicului larg, reprezintă o soluție testată de numeroase țări. BpC are legătură directă cu creșterea complexității afacerilor publice și reprezintă o formă de a explica mai bine contribuabililor ce se întâmplă cu banii lor.
Sugestie: un program mai ambițios de guvernare deschisă la nivel local
Guvernul va aloca granturi/finanțări și va oferi consultanță, în parteneriat cu societatea civilă, autorităților publice locale care își asumă programe de guvernare deschisă, urmând Recomandările privind Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă la nivel local (deja publicate de Guvern).
Guvernul va dezvolta și o un set de instrumente software standardizate, open-source, pentru a facilita prezența online a UAT-urilor: pagină de Internet proprie, cu structura propusă în Memorandumul privind transparența; interfață de utilizare care să permită actualizarea paginii fără cunoștințe tehnice; widget-uri care să preia automat informații esențiale din bazele de date centralizate; instrument pentru democrație participativă; un serviciu de tip cloud, administrat de Ministerul Dezvoltării, care să includă mentenanță și în care UAT-urile își pot găzdui gratuit paginile de Internet ce utilizează soluția standard.
Organizarea unor sesiuni interactive și serioase de dezbateri publice sau sesiuni de lucru pe grupuri de interes, în vederea elaborării unor politici publice asumate de societatea civilă.
Engaging civic society representatives in any policy making or design of services requires planning that allows generous time slots for a number of phases of communication. One time consultations with CSOs are not enough to contribute to meaningful conclusions. The strategies and plans for changes in policies or for design of new services in Romania can be better by committing to being more inclusive with CSOs’ voices and experiences and by allowing proper time and facilitation for the needed conversations and planning.
Identificând organizațiile societății civile care desfășoară activități legale și promovează politici publice la standarde europene.