An official website of the OECD.
Created by the Public Governance Directorate
This website was created by the OECD Observatory of Public Sector Innovation
(OPSI)
and
Observatory of Civic Space,
both within the Public Governance Directorate
(GOV).
How to validate authenticity
Validation that this is an official OECD website can be found on the
Civic Space page
of the corporate OECD website.
Asociatiile au nevoie de spatii in care sa isi desfasoare activitatea, la sume modice. De asemenea, autoritatile publice trebuie sa ofere granturi, care sa le sprijine activitatea. Doar cu intentii bune nu se poate face ceva sustenabil.
O posibilă soluție este un program național (al Guvernului, prin Ministerul Dezvoltării) de granturi/finanțări nerambursabile acordate autorităților publice locale pentru construirea de centre comunitare. Autoritățile locale trebuie să identifice terenurile, Guvernul să finanțeze construcția. Clădirile vor conține spații de birouri și spații de spectacole/evenimente/întruniri. Autoritățile locale se obligă să întrețină clădirile și să le închirieze preferențial structurilor asociative, la prețuri accesibile.
(9) These abusive actions of restricting the right to freedom of association and assembly of LGBTIQ + freedom were finalized by filing a criminal complaint from RISE OUT and the ACCEPT Association against the Mayor of Iasi Mihai Chirica for committing the crime of abuse of office motivated by discrimination against the community LGBTIQ +, according to Art.297 par. (2) of the Criminal Code.
In order to ensure that similar situation does not arise, OECD accession needs to include conditionalities pertaining to the freedom of assembly of Romanians, and respect for LGBTI rights. Romania has been found violating Article 11 and Article 14 of the ECHR in the case ACCEPT and others v. Romania, 19237/16, and needs to implement comprehensive measures to stop further violations. Read the judgement here: https://hudoc.echr.coe.int/fre?i=001-210362
Parlamentul ar trebui să organizeze Comisii permanente, în cele două Camere, pentru spațiu civic, care să se ocupe de legislația relevantă cu privire la: adunări publice, acces la informații de interes public, transparență decizională, organizarea asociațiilor și fundațiilor. În acest moment, aceste subiecte sunt secundare pe agenda unor diverse alte Comisii.
O variantă de compromis ar putea fi o Subcomisie în cadrul Comisiei pentru Drepturile Omului, dar cu mandat clar pe temele menționate.
Pe dimensiunea legislativă, România are nevoie de o revizuire a cadrului legal actual cu privire la spațiul civic:
- legislația privind adunările publice este învechită (1992!) și are perspectiva protejării statului împotriva cetățenilor turbulenți, și nu a protejării dreptului la liberă întrunire. Legea adunărilor publice este folosită în mod activ de către autoritățile locale și forțele de ordine pentru a intimida și opri evenimentele politice și civice;
- legea privind accesul la informații de interes public nu include suficiente prevederi pentru a permite reacții rapide și proceduri eficiente în situațiile în care subiecții legii refuză să se conformeze; de asemenea, nu este actualizată pentru adecvare la folosirea intensă a noilor tehnologii.
- legea privind transparența decizională nu include suficiente stimulente pentru autorități publice să o aplice, și nu doar formal.
Educație politică și administrativă în clasele 9-12 (liceu). Pentru a avea în viitor o relație mai bună între societatea civilă și administrația publică, este necesară mai întâi educarea tinerei generații pentru a înțelege rolurile, competențele și diferențele dintre diferitele categorii de administrații publice (central / local, prefectură/ consiliul județean/ oraș, comună). Mai mult decât atât, legea trebuie modificată astfel încât fiecare UAT să fie obligat să transmită in direct ședințele de consiliu, pentru ca cetățenii să poată înțelege modalitatea de luare a deciziilor.
(2)Reglementarea posibilității de reprezentare a societății civile în diverse structuri (consilii, comitete, etc) nu este suficientă, dacă nu-i sunt asociate practici transparente de selecție a celor ce reprezintă societatea civilă și/sau de considerare a relevanței structurilor respective în procesul legislativ sau decizia publică – CSM, ANI, Consiliul de monitorizare în domeniul dizabilității, CNCD, CES (termene de procesare/analiză imposibile, lipsă de considerare a punctelor de vedere exprimate, etc), ș.a.m.d.
(1)Sunt necesare demersuri coerente atât pe dimensiunea legislativă, cât și pe cea de punere în practică (enforcement) a instrumentelor instituționale existente deja, cu o schimbare de comportament și atitudine asociate la nivelul guvernanței naționale/locale, față de cetățean și formele organizate ale societății civile. Mult prea des procese de consultare și încercări de implicare a cetățenilor/ONG în decizia publică sunt artificiale/de formă, cu “bifarea” cerințelor legale minimale, fără o responsabilizare referitoare la considerarea input-ului primit sau prin suspendarea diverselor inițiative, ca urmare a lipsei de voință politică de a pune în practică schimbările vizate/necesare. Principiul „nimic pentru noi, fără noi” din domeniul dizabilității ar trebui să ghideze politica/decizia publică la orice nivel. În mod special pe cadrul general și politici naționale, consultarea e necesar să se ducă de la nivel central în teritoriu, să extindă baza celor implicați dincolo de Bucuresti
Consolidarea spațiilor civice și a implicării la firul ierbii prin înființarea de centre comunitare și sprijinirea platformelor online de participare publică cu scopul de a crea o conștiință colectivă în raport cu diversitatea problemelor care afectează o comunitate locală. Fără implicarea cetățenilor în procesul decizional, nu putem să discutăm despre exercitarea cetățeniei active într-un stat democratic.
- Consolidarea angajamentului autorităților publice față de spațiul civic, prin implicarea tuturor actorilor din comunitate în viața publică pentru a genera o cultură a transparenței decizionale și participării civice ținând cont de bunele practice deja existente atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă.
-Modificarea cadrului legislativ actual privind transparența administrativă, astfel încât să permită sancționarea autorităților publice centrale și locale care nu se conformează obligației de publica documente și informații publice în format deschis și obligației
Modificarea cadrului legislativ actual privind transparența administrativă, astfel încât să permită sancționarea autorităților publice centrale și locale care nu se conformează obligației de publica documente și informații publice în format deschis și obligației generale de a asigura transparența decizională.
(8) On September 30, 2021 the Iaşi City Hall issued a statement stating: “Until this time, it has not approved an LGBTQ march for October 1st. The mayor of Iasi asked to avoid any inappropriate interference in the spiritual life of the city in the area of Stephen the Great and Saint both for pandemic reasons, and due to the profile of the population and numerous alerts from some citizens who oppose these manifestations. Considering the fact that October 1 is an important Orthodox religious event, in order to avoid any possible incident, the Mayor of Iaşi considers that the organization of an LGBTQ march is not appropriate, will not sign the approval of such a march and will reanalyze this subject after Iaşi Holidays.” The same press release was taken on the profile of Mayor Mihai Chirica. Also, on October 1, at the starting point of the march, the Iaşi Students' Culture House, works appeared, to break the sidewalk, in order to prevent the public assembly.